Ploua .. si picaturile reci imi racoresc sufletul arzand . Pielea imi este uda si imi amintesc de lacrimile care odinioara se revarsau usor pe trupu-mi secatuit de sentimentul infernal al pierderii . Sihastru in mijlocul ploii imi resuscitez amintiri frumoase care sa imi fure un zambet din coltul gurii . Se aud pasi in ploaie si o vioara in surdina imi canta ceresc o noua melodie . Se incovoaie inima in jurul notelor si ma strange ritmul usor .. prea usor . Zambesc stupid . Nu stiu de ce , probabil o amintire din ploaie ma face sa cred pentru o clipa in zambet . L-a furat si a plecat . Am ramas cu paralizia stupida a formei rasului . Uit ca zambetul apare doar in doi. Mai multa ploaie pentru mai multe amintiri ce-aduc un zambet .. fals .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu