Ploua ..

Ascult si privesc spectacolul plin de energie al ploii . Incerc sa inteleg de ce e atat de trist , dar totusi atat de plin de viata .. Stau culcata pe pervarzul rece al ferestrei , visand la tine . Fiecare picatura ce se loveste puternic de geamul inghetat , imi aduce aminte de iubirea mea , curgand neincetat pe pamantul rece al inimii tale , si lovindu.se puternic de multe obstacolo , dar totusi , reuseste sa ajunga acolo , unde trebuia sa ajunga .. Si toate imaginile pe care le am in minte sunt pline de suferinta , dar si de amintiri frumoase , pentru ca au fost destule incat sa.mi incalzeasca inima , sau poate doar gandurile , doar exteriorul , pentru ca inauntru e lafel de frig si rece , cel putin pana atunci .. cand iti vei da seama , ca a fost ceva , la care nu trebuia sa renunti ! Dar totusi , sunt om , si nu am rabdare suficienta incat sa te astept pe tine , si poate va fi prea tarziu , si vei regreta , iar eu te voi privi in urma , fara sa iti spun nimic , doar te vei uita in ochii mei , si vei stii ce s.a intamplat , iti vor spune ei ce simt , ce vreau , adica sa uit .. V.a fi prea tarziu , iti spun ! Prea tarziu .. Si pana la urma , ca dupa orice ploaie , apare si soarele , si incalzeste pamantul ud si rece , lasati in urma ploii , iar soarele v.a aparea curand si in viata mea , iar razele lui calde si protectoare , ma vor incalzii , si in sfarsit voi simtii si eu ce am dat la randul meu altuia , si nu a stiut sa pastreze , sa aprecieze , sa aiba grija de ea , nu i.a pasat .. Iubirea !